Punguta cu doi bani

Cine nu a citit sau i s-a citit macar de cateva ori povestea Pungutei cu doi doi bani?

Mi-am amintit ca am vazut candva o varianta animata a povestii si am cautat-o..look.Pana si animatia e atat de romaneasca…parca e facuta pe vremea noastra .

Era odata o baba si un mosneag.
Baba avea o gaina, si mosneagul un cucos; gaina babei se oua de cate doua ori pe fiecare zi si baba manca o multime de oua; iar mosneagului nu-i da nici unul.
Mosneagul intr-o zi perdu rabdarea si zise: – Mai baba, mananci ca in targul lui Cremene.
Ia da-mi si mie niste oua, ca sa-mi prind pofta macar.
- Da’ cum nu! zise baba, care era foarte zgarcita.
Daca ai pofta de oua, bate si tu cucosul tau, sa faca oua, si-i manca; ca eu asa am batut gaina, si iacata-o cum se oua.
Mosneagul, pofticios si hapsin, se ia dupa gura babei si, de ciuda, prinde iute si degraba cucosul si-i da o bataie buna, zicand: – Na! ori te oua, ori du-te de la casa mea; ca sa nu mai strici mancarea degeaba.
Cucosul, cum scapa din manile mosneagului, fugi de-acasa si umbla pe drumuri, bezmetec.
Si cum mergea el pe-un drum, numai iata gaseste o punguta cu doi bani.
Si cum o gaseste, o si ia in clont si se intoarna cu dansa inapoi catre casa mosneagului.
Pe drum se intalneste c-o trasura c-un boier si cu niste cucoane.
Boierul se uita cu bagare de seama la cucos, vede in clontu-i o punguta si zice vezeteului: – Mai! ia da-te jos si vezi ce are cucosul cela in plisc.
Vezeteul se da iute jos din capra trasurei, si c-un feliu de mestesug, prinde cucosul si luandu-i punguta din clont o da boieriului.
Boieriul o ia, fara pasare o pune in buzunar si porneste cu trasura inainte.
Cucosul, suparat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa trasura, spuind neincetat: Cucurigu ! boieri mari, Dati punguta cu doi bani ! Boierul, inciudat, cand ajunge in dreptul unei fantani, zice vezeteului: – Ma! ia cucosul ist obraznic si-l da in fantana ceea.
Vezeteul se da iarasi jos din capra, prinde cucosul si-l azvarle in fantana! Cucosul, vazand aceasta mare primejdie, ce sa faca ? Incepe-a inghiti la apa; si-nghite, si-nghite, pana ce-nghite toata apa din fantana.
Apoi zboara de-acolo afara si iarasi se ia in urma trasurei, zicand: Cucurigu ! boieri mari, Dati punguta cu doi bani ! Boierul, vazand aceasta, s-a mirat cumplit si a zis: – Ma! da’ al dracului cucos i-aista! Ei, las’ ca ti-oiu da eu tie de cheltuiala, mai crestatule si pintenatule! Si cum ajunge acasa, zice unei babe de la bucatarie sa ia cucosul, sa-l azvarle intr-un cuptor plin cu jaratic si sa puna o lespede la gura cuptorului.
Baba, canoasa la inima, de cuvant; face cum i-a zis stapanu-sau.
Cucosul, cum vede si asta mare nedreptate, incepe a varsa la apa; si toarna el toata apa cea din fantana pe jaratic, pana ce stinge focul de tot, si se racoreste cuptoriul; ba inca face s-o aparaie prin casa, de s-au indracit de ciuda harca de la bucatarie.
Apoi da o bleanda lespezei de la gura cuptiorului, iesa teafar si de-acolo, fuga la fereastra boierului si incepe a tranti cu ciocul in geamuri si a zice: Cucurigu ! boieri mari, Dati punguta cu doi bani ! – Mai, ca mi-am gasit beleaua cu dihania asta de cucos, zise boieriul cuprins de mierare.
Vezeteu! Ia-l de pe capul meu si-l zvarle in cireada boilor s-a vacilor; poate vreun buhaiu infuriat i-a veni de hac; l-a lua in coarne, si-om scapa de suparare.
Vezeteul iarasi ia cucosul si-l zvarle in cireada! Atunci, bucuria cucosului! Sa-l fi vazut cum inghitea la buhai, la boi, la vaci si la vitei; pan-a inghitit el toata cireada, s-a facut un pantece mare, mare cat un munte! Apoi iar vine la fereastra, intinde aripele in dreptul soarelui, de intuneca de tot casa boierului, si iarasi incepe! Cucurigu ! boieri mari, Dati punguta cu doi bani ! Boierul, cand mai vede si asta dandanaie, crapa de ciuda si nu stia ce sa mai faca, doar va scapa de cucos.
Mai sta boierul cat sta pe ganduri, pana-i vine iarasi in cap una.
- Am sa-l dau in haznaua cu banii; poate va inghiti la galbeni, i-a sta vreunul in gat, s-a ineca si-oiu scapa de dansul.
Si, cum zice, umfla cucosul de-o aripa si-l zvarle in zahnaua cu banii; caci boieriul acela, de mult banarit ce avea, nu-i mai stia numarul.
Atunci cucosul inghite cu lacomie toti banii si lasa toate lazile pustii.
Apoi iesa si de-acolo, el stie cum si pe unde, se duce la fereastra boierului si iar incepe: Cucurigu ! boieri mari, Dati punguta cu doi bani ! Acum, dupa toate cele intamplate, boierul, vazand ca n-are ce-i mai face, i-azvarle punguta.
Cucosul o ia de jos cu bucurie, se duce la treaba lui si lasa pe boier in pace.
Atunci toate paserile din ograda boiereasca, vazand voinicia cucosului, s-au luat dupa dansul, de ti se parea ca-i o nunta, si nu altaceva; iara boierul se uita galis cum se duceau paserile si zise oftand: – Duca-se si cobe si tot, numai bine ca am scapat de belea, ca nici lucru curat n-a fost aici! Cucosul insa mergea tantos, iar paserile dupa dansul, si merge el cat merge, pana ce ajunge acasa la mosneag, si de pe la poarta incepe a canta: “Cucurigu !!! cucurigu !!!” Mosneagul, cum aude glasul cucosului, iesa afara cu bucurie; si, cand isi arunca ochii spre poarta, ce sa vada ? Cucosul sau era ceva de spariet! elefantul ti se parea purice pe langa acest cucos; s-apoi in urma lui veneau carduri nenumarate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete si mai boghete.
Mosneagul, vazand pe cucosul sau asa de mare si de greoiu, si incunjurat de-atata amar de galite, i-a deschis poarta.
Atunci cucosul i-a zis: – Stapane, asterne un tol aici in mijlocul ograzii.
Mosneagul, iute ca un prasnel, asterne tolul.
Cucosul atunci se asaza pe tol, scutura puternic din aripi si indata se umple ograda si livada mosneagului, pe langa paseri, si de cirezi de vite; iara pe tol toarna o movila de galbeni, care stralucea la soare de-ti lua ochii! Mosneagul, vazand aceste mari bogatii, nu stia ce sa faca de bucurie, sarutand mereu cucosul si dezmerdandu-l.
Atunci, iaca si baba vine nu stiu de unde; si, cand a vazut unele ca aceste, numa-i sclipeau rautacioasei ochii in cap si plesnea de ciuda.
- Mosnege, zise ea rusinata, da-mi si mie niste galbeni! – Ba pune-ti pofta-n cuiu, mai baba! Cand ti-am cerut oua, stii ce mi-ai raspuns ? Bate acum si tu gaina, sa-ti aduca galbeni; c-asa am batut eu cucosul, stii tu din a cui pricin…a si iaca ce mi-a adus! Atunci baba se duce in poiata, gabuieste gaina, o apuca de coada si o ia la bataie, de-ti venea sa-i plangi de mila! Biata gaina, cum scapa din manile babei, fuge pe drumuri.
Si cum mergea pe drum, gaseste si ea o margica s-o inghite.
Apoi rapede se intoarce acasa la baba si incepe de pe la poarta: “Cot, cot, cotcodac !” Baba iesa cu bucurie inaintea gainei.
Gaina sare peste poarta, trece iute pe langa baba si se pune pe cuibariu; si, dupa vrun ceas de sedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind.
Baba atunci se duce cu fuga, sa vada ce i-a facut gaina!… Si, cand se uita in cuibariu, ce sa vada ? Gaina se ouase o margica.
Baba, cand vede ca s-a batut gaina joc de dansa, o prinde s-o bate, s-o bate, pan-o omoara in bataie! Si asa, baba cea zgarcita si nebuna a ramas de tot saraca, lipita pamantului.
De-acu a mai manca si rabdari prajite in loc de oua; ca bine si-a facut ras de gaina si-a ucis-o fara sa-i fie vinovata cu nemica, sarmana! Mosneagul insa era foarte bogat; el si-a facut case mari si gradini frumoase si traia foarte bine; pe baba, de mila, a pus-o gainarita, iara pe cucos il purta in toate partile dupa dansul, cu salba de aur la gat si incaltat cu ciubotele galbene si cu pinteni la calcaie, de ti se parea ca-i un irod de cei frumosi, iara nu cucos de facut cu bors.

Copilarie

Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim când şi unde începe şi nu ştim când şi unde se termină. Ne trezim doar că numai suntem copii, că am ieşit din copilărie, uneori fără să o fi trăit pe deplin… Copilăria este o lume fermecată, duioasa, dulce, lină, în care orice se poate întâmpla. Orice! Este vârsta la care suntem cel mai aproape de Dumezeu si de toate tainele existenţei. Ne putem întâlni oricând cu balaurul cu şapte capete, cu zgripţuroaica cea haină, putem fi vrăjitori, eroi din filme sau benzi desenate, putem vizita orice loc din lume cu ochii minţii şi să credem cu tărie că am fost acolo cu adevărat…

Copilăria este singurul moment al vieţii în care trăim totul la maximă intensitate. În care plângem şi râdem în aceeaşi zi, în care ne supărăm şi iertăm după câteva momente, în care suntem singuri şi totodată cu toată lumea.
Apoi, pe măsură ce trec anii, pe măsură ce ne maturizăm, nebunia si exuberanţa copilăriei dispar. Devenim mai serioşi, zâmbim mai puţin, nu ne mai bucurăm de orice nimic care ni se oferă, avem gusturi, pretenţii rafinate… Nu mai credem în magie, nu mai credem in Moş Crăciun şi in sacul său plin cu jucării, nu mai credem că mama şi tata sunt cei mai extraordinari părinţi din lumea asta… Nu mai iubim cu detaşare si pasiune, nu mai roşim atunci când greşim, numai chiuim de bucurie atunci când cineva ne îndeplineşte o dorinţă mult aşteptată.

Când începe şi când se termină copilăria? Nu ştim. Ştim doar că, la un moment dat, ne e ruşine să ne mai comportăm ca nişte copii. Avem pretenţia şi dorim să fim trataţi ca adulţi. Ca persoane pe deplin responsabile, mature. Pierdem jocul, pierdem libertatea şi pierdem nemărginirea. Devenim sclavii propriilor nostre prejudecăţi şi autolimitări. Ar trebui ca măcar în suflete să ramânem veşnic nişte copii.

sursa

The Flintstones

The Flintstones, în română, Familia Flintstone, este un serial american de televiziune sub forma unor seriale de desene animate prezentate de canalul de televiziune ABC şi produs de Hanna-Barbera Productions.

The Flintstones este unul dintre cele mai pline de succes seriale de televiziune create vreodată. Inspirat din acţiuni ale serialelor anilor 1950, aşa cum ar fi The Honeymooners, The Flintstones se referă la viaţa de zi cu zi a unui “primitiv”, Fred Flintstone, membru al “clasei muncitoare” din “epoca de piatră”. Aventurile sale zilnice, precum şi ale familiei sale, respectiv ale vecinilor şi prietenilor lor din casa de alături, alcătuiesc structura şi substanţa serialului.

Serialul a fost prezentat în varianta originală de compania de televiziune ABC şi a durat între 1960 şi 1966. Ulterior, serialul a fost repreogramat de mai multe ori de către Screen Gems, Worldvision Enterprises, Turner Program Services şi, respectiv de Warner Bros. Television, care are actualmente dreptul de proprietate al întregii serii.

Aventura se petrece într-o “Epoca de piatră”, care imită la indigo societatea americană a deceniului 1961 – 1970. Totul pare a fi făcut din piatră, inclusiv numele protagoniştilor care sunt cuvinte referitoare la piatre şi roci. Aici îşi are sălaşul Fred Flinstone (Flintstone = “Pietriş fin”)(lol) care este căsătorit cu Wilma. “Câinele” lor este de fapt un dinozaur pe nume Dino. Cuplul îi are ca vecini pe Betty şi Barney Rubble {Rubble = “Pietre sfărâmate”) cu care se înteleg foarte bine. Ei locuiesc în Bedrock {“Piatră de bază”).

Ambele familii sunt puţin trăznite şi au diverse aventuri hazlii….De-a lungul timpului au fost scoase mai multe show-uri cu personajele din epoca de piatra pe care voi incerca sa le prezint in viitor.

Fred Flintstone e unul dintre personajele mele  preferate

.

Meet The Flintstones

P.S. Recunosc..asta e doar o simpla prezentare,…mult prea simpla,dar starea mea de spirit nu ma lasa sa fac cum as vrea…sper sa imi revin si sa fac totul perfect .

Nu totul e roz in paradis :)

Am privit in mine,am privit ploaia…si mi-am amintit ca a fi copil nu e tocmai usor,copilarie ne este povestea de inceput a vietii,dar nimeni nu garanteaza ca ea e frumoasa.Poti sa primesti tot ce se poate primii  in timp…dar daca nu primesti ce ai nevoie atunci pe loc…nu mai conteaza dupa.Asa sunt si acum,asa am fost mereu…un copil alintat,un omuletz,nu am dat din picioare,nu m-am tavalit,nu am facut ca toti dracii..am tacut.

Ati fost la circ cand erati mici?Va placeau clovnii?Mie niciodata nu mi-au placut clovnii..poate pentru ca am fost mereu unul…

Imi sterg machiajul si astept inceputul sa revina…sper sa gresesc.

Super Mario

Care este primul personaj pe care ti-l amintesti din jocurile pe televizor,calculator din copilarie? Nu te aud…va zic eu si garantez pentru asta daca ai avut copilaria in ultimii 20 de ani…Super Mario…el e personajul care ne umplea zilele,ne scotea peri albi cand pica in prapastie sau era calcat de testoasa sau  animalele alea verzi..sau de glont..

Am povestit despre Consola Terminator(joc pe televizor),acolo l-am intalnit prima oara.El a aparut insa inainte de a ma naste.Imi amintesc acum ca prima oara jucam Super Mario intr-un bar,erau jocuri mecanice…cu fise.Cele mai frumoase jocuri .Nu scoteai nici un profit din ele,dar te faceau sa te simti bine.

Mario este o franciză media deţinută de Nintendo şi creată de Shigeru Miyamoto 1983. Mario şi-a făcut prima apariţie în anul 1981, în jocul Donkey Kong de pe arcade, purtând numele de Jumpman. Primul joc ce a inclus numele de Mario în titlu, a fost Mario Bros., din 1983, joc ce a marcat şi prima apariţie a lui Luigi, fratele mai mic al lui Mario. Mario este deasemenea şi mascota firmei Nintendo, făcându-şi apariţia pe toate consolele de jocuri video create vreodată de Nintendo, incluzând Super Mario Galaxy si Super Paper Mario pe Wii.

De cativa ani de cand am inceput sa ma interesez am gasit pe internet mai multe serii de desene animate si de show-uri televizate cu Mario in rolul principal.

Cele mai importante sunt:

• Super Mario Bros.: Peach-Hime Kyushutsu Dai Sakusen!
• Saturday Supercade
• The Super Mario Bros. Super Show!
• King Koopa’s Kool Kartoons
• The Adventures of Super Mario Bros. 3
• The Super Mario Challenge
• Super Mario World

Mario este un instalator italian, scund şi îndesat, cu păr şaten şi mustaţă neagră, ce locuieşte în Mushroom Kingdom (Regatul Ciupercilor). El este îmbrăcat cu un tricou roşu şi o salopetă albastră şi poartă o pălărie cu iniţiala M. Înfăţişarea standard a acestui personaj nu este schimbată aproape niciodată. Luigi este mai înalt decât fratele său, cu toate că este mai mic ca vârstă. Singurele diferenţe între cei doi, pe lângă înalţime, sunt şi culoarea hainelor (Luigi este îmbrăcat în verde) şi litera de pe şapcă (L în cazul său). Luigi este descris deasemenea, ca fiind mult mai timid şi mai fricos decât Mario. Alte personaje importante ale seriei sunt: Princess Peach, Bowser, Toad, Wario, Donkey Kong şi Yoshi. Unor personaje le-au fost create propriile lor serii de succes, exemplând cazurile lui Yoshi şi Wario. Pe baza poveştii originale, Nintendo a creat o mulţime de francize spin-off, cum ar fi: Dr. Mario, Mario Party, Mario Kart, Mario Tennis, Mario Golf, Paper Mario, Mario & Luigi, Mario Vs. Donkey Kong etc. Un lucru foarte important este şi faptul că Super Mario Bros., de pe NES a intrat în Cartea Recordurilor cu onoarea de cel mai vândut joc video din toate timpurile.

Inghetata din copilarie

Ma uitam acum pe geam…ma uit si la calendar…ar trebui sa fie vara,doar ca se pregateste iar sa ploua.Cu toate astea mi s-a facut pofta de o inghetata adevarata,ca alea din copilarie,la vafa, cele mai ieftine.La inceput au fost doar 2 feluri,ciocolata si vanilie,abia dupa cativa ani buni au aparut si alte arome sau la cutie de plastic.Mi se pare ca vafele alea de care imi e dor erau facute la Brasov..sau Cluj…ce mai conteaza.Cand ieseam prin oras mai savuram si cate una la cornet de la dozator…care curgea mereu(asta nu s-a schimbat nici acum).

Dupa inca o perioada de timp am ajuns sa mancam inghetata Tango( pe bat) si Floare de colt(la cornet).Astea erau doar asa de sarbatori…Pe langa astea mai erau 2 feluri…ambele pe bat,una de fructe si una de vanilie ca (o p..a)un cilindru .

Dupa astea au inceput sa ajunga si la noi inghetatele de afara…la care vedeam reclame doar la televizor.

Ca tot am amintit de reclama e una la Inghetata Napoca.Recunosc ca nu mi-a prea placut inghetata de la ei si nici nu am prins vremea in care se comercializa la colt de strada in chioscurile alea(eram mult prea mic..si la mine in salbaticie nu erau deloc).Dar copilasul imi reaminteste de cum eram noi.Putea sa se intample orice..sa ninga,sa ploua..sa luam bataie,sa cada pe jos…dar inghetata nu era niciodata lasata neterminata.

PS. Ajungeam si la 10 inghetate pe zi.

Mingea din copilarie (zisa basica)

Cei care au avut fericirea sa se fi  jucat cu mingea in copilarie sigur stiu drama care era atunci cand obiectul muncii se spargea.La mine era si mai nasol,ca de cele mai multe ori mingea ne era sparta de catre un vecin nenorocit(l-am executat cand am mai crescut de s-a mutat de acolo din cauza noastra) cu un fel de lama de satar…prindea mingea..jap cu satarul…asta cand nu se spargea in gardul lui cu sarma ghimpata dat cu ulei de motor ca sa ne murdarim…Ce vanzare ii faceam rusului care aducea mingiile astea…

Majoritatea mingiilor din copilarie au fost de cauciuc,daca erai lovit,erai victima sigura,.stateai 2 minute sa te refaci si  reveneai pe terenul de joaca ca nou.Cand am mai crescut..pe la 10-11 ani am vazut si noi cum arata mingiile adevarate…noi fiind intr-o statiune veneau echipe de fotbal in cantonamente(odata am furat toate echipamentele si mingiile de la Fc National..dar asta e alta poveste) si mai subtilizam cate una,ori mai primeam…care avea una d-asta “adevarata” era un fel de stapan…Cu mingiile astea ne jucam mai mult pe iarba,la inceput,ca sa le protejam…dupa o saptamana le bagam pe asfalt si se duceau naibii…la vecin sau calcata de vreun camion.

Cele mai multe ajungeau ca asta din poza…si tot de atatea ori le foloseam ca sa facem farse.Le umpleam cu nisip,le lasam in drum si ii rugam pe altii sa ne-o dea inapoi…si cum copii,dar si oamenii mari erau prosti,dadeau cu putere si isi rupeau degetele (sadic nu?).

In caz de necesitate jucam fotbal si cu mingea de baschet..tot de cauciuc,senzatie…era ca la razboi,care era lovit pleca singur acasa inlacrimat.

Am avut multe aventuri in timp ce practicam jocurile cu mingea(oricare ar fi ea),in copilarie.

Acum de ceva timp nu prea m-a mai chinuit talentul,dar poate poate…Cu vreo 3-4 luni in urma umbla prin magazine si am vazut o minge care mi-a placut si mi-am luat-o..ma joc cu ea prin casa..mai sparg cate un pahar,cate o floare..dar nimeni nu se supara .

e cam desumflata..cred ca din cauza caldurii .

Consola Terminator (NES)

Undeva in copilarie..dupa 1994 sigur,au inceput copii sa primeasca cadou…Consola Terminator(cine n-a avut asa ceva si-a trait viata degeaba,chiar daca poate are un calculator de mii si mii de euro..),o copie dupa Nintendo.

Am primit si eu cadou de la ai mei,am stat o ora pana l-am montat la televizor…primul joc a fost ala cu rate..Duck Hunter…parca.La inceput nu am avut voie,dupa am jucat in nestire,si ai mei au inceput sa ne ia manetele.Atunci am inceput sa furam bani ca sa ne cumparam manete,casete si pistol.Mai tineti minte ca dupa cateva zile se strica cate o maneta..si trebuia sa mergem repede la rusi sa luam altele..si mai proaste decat alea originale.

Cel mai mult imi placeau Super Mario(versiunea F…ala care sarea mult,de mic am fost cheater)…si Sonic(ariciul ala albastru de alearga repede…dupa care am si plans ca am dat caseta cuiva si nu mi-a mai adus-o..si nu am mai gasit alta cu acelasi joc)…dar si alea cu tanculete,si cu masinute care mergeau liniar…amintiri..

Am si niste aventuri interesante pe care nu le inteleg nici acum tocmai bine…ma jucam la Terminatorul meu..propriu si personal,zilnic dupa ce veneam de afara.Dupa un timp prin blocul meu si cele vecine se organizase o potera…nimeni nu mai vedea nimic la televizor decat un joc…un Terminator…ghiciti al cui?..
AL MEU…toata lumea vedea ce ma jucam eu,pe toate posturile apaream eu.De mic am fost un fel de hacker…dar nu stiam cum.O perioada nu am mai avut voie sa ma joc deloc .Si acum am boala pe cativa vecini .

Cred ca ma duc sa imi caut prin beci vechea mea consola Terminator(PS3 e pistol cu apa pe langa asta)si caseta mea galbena cu 99999999 in 1 jocuri,si sa ii dau drumul la o mica distractie.

Dupa o vremea au aparut si consolele Sega…dar alea erau deja avioane…

Terminator is an 8-bit video game console. It is a Nintendo Entertainment System hardware clone, a system that resembles the NES (Nintendo Entertainment System) platform. It was widely popular in the 90s in Eastern Europe, in countries such as Bulgaria, Romania, Serbia, Hungary (where is known as Sárgakazettás nintendo – Nintendo with yellow cartridges) and Bosnia and Herzegovina. Due to economical restraints, the fourth generation video consoles the Sega Mega Drive or SNES were not popular in these countries. The previous generation remained highly popular, particularly Terminator which was the most successful NES clone. It left a mark in pop culture and 1990s youth, establishing itself as antonomasia for 8-bit video gaming, to the point of being more popular than the original.

The system used original or pirated NES/Famicom cartridges. Most versions were bundled with cartridges such as “1,000,000 in 1″ or “9,999,999 in 1″, supposedly featuring a million games, only a small number of which actually being separate games and the rest just renamed versions of the latter. Usually these were popular games such as: “Super Mario Bros” or “Duck Hunt”. They were renamed though, possibly in an attempt to avoid lawsuits.

Terminator was sold with a light gun, which also resembled the original Nintendo gun accessory except for a sleeker and more futuristic design. It is difficult to determine an exact price for the system, but in place like Gabrovo, Bulgaria in the mid 90s, one could buy it for the rough equivalent of 10 euros. In Sarajevo, Bosnia and Herzegovina after the Bosnian war, it was 15 euros equivalent.

Terminator was the most popular NES pirate in Bulgaria. Later a pirate of the Terminator called Ending Man appeared. The NES cartridges that were found in Bulgaria were mostly pirate. Originals were very expensive and hard to find. Some of the most popular games to appear were Contra, along with some pirate ports, Batman (called Batman 2) and a cartridge with lots of games like Mario, Duck Hunt and Clay Shooting.

Michael Jackson

Azi noapte..la ora 12(in Romania) a murit Michael Jackson.
El este un idol al multor tineri din Romania.Multi dintre noi au crescut cu muzica lui.Nu am fost un fanatic,dar m-a intristat rau vestea.Cam atat.Restul e istorie…legndea..nemurire.

Lets party

Toata lumea stie ca felinelor le place sa se joace si sa se simta bine…sa luam un loc si sa ne jucam o carte impreuna cu ele.